Bullying la Questfield International College, când transparența lipsește

În contextul educațional actual, fenomenul bullying necesită o abordare structurată, bazată pe proceduri clare, intervenții documentate și responsabilitate instituțională. Fără o reacție fermă și transparentă, astfel de situații pot afecta grav dezvoltarea emoțională și psihologică a elevilor, subminând încrederea în mediul școlar și în capacitatea acestuia de a proteja copiii.

Bullying la Questfield International College, când transparența lipsește

Investigația realizată de redacție relevă o serie de sesizări privind bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, cuprinzând jigniri repetate, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei copilului afectat. Documentele și corespondența analizate indică o lipsă a unor răspunsuri oficiale scrise și a unor măsuri instituționale documentate, iar declarația atribuită fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, sugerează un climat în care presiunile de retragere au fost exprimate verbal, fără o reacție administrativă concretă.

Contextul sesizărilor și lipsa intervențiilor documentate

Potrivit materialelor puse la dispoziția redacției, situația de bullying s-a desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Familia elevului a transmis sesizări oficiale, detaliate și cronologice, către profesorul titular, conducerea instituției și fondatoarea acesteia, solicitând intervenții clare și protecție pentru copil. Cu toate acestea, din analiza corespondenței nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme demararea unor proceduri interne sau aplicarea unor măsuri concrete. Intervențiile descrise par să fi fost limitate la discuții verbale informale, fără documente oficiale, planuri de acțiune sau monitorizare formală.

Manifestările bullyingului și intensificarea acestora

Conform relatărilor și documentelor, elevul a fost expus zilnic unor comportamente agresive repetate, inclusiv jigniri directe, umiliri publice și excludere socială, în prezența cadrului didactic titular. Aceste comportamente au escaladat, transformându-se într-un tipar susținut de hărțuire psihologică, ce a inclus și episoade de stigmatizare medicală, utilizată pe post de instrument de marginalizare și ridiculizare în mediul școlar.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire și marginalizare

Informațiile transmise redacției indică faptul că în colectivul de elevi a fost folosită în mod repetat o etichetare cu caracter medical, folosită nu pentru protecția copilului, ci ca mijloc de umilire. Specialiști consultați de redacție subliniază că, indiferent de existența unei afecțiuni reale, folosirea acestei etichete în scop de batjocură reprezintă o formă agravată de bullying, cu impact major asupra dezvoltării emoționale.

În ciuda semnalărilor oficiale privind acest aspect, nu există dovezi ale unor măsuri scrise sau proceduri clare care să fi fost aplicate pentru a opri fenomenul. Răspunsurile instituției au fost preponderent verbale, generale și fără consecințe concrete, ceea ce, potrivit specialiștilor, poate legitima în mod tacit astfel de comportamente.

Răspunsul instituțional și lipsa transparenței administrative

Din documentele puse la dispoziție rezultă că intervențiile administrației școlii au fost în principal informale, bazate pe promisiuni și discuții verbale, fără procese-verbale, decizii scrise sau planuri de intervenție asumate. Această absență a unei reacții oficiale și documentate a condus la o diluare a responsabilității, iar situația a fost prezentată drept o „dinamică de grup” sau o „problemă de adaptare”, minimizând gravitatea fenomenului.

Presiunea de retragere și declarația atribuită fondatoarei

Un element central al investigației îl constituie o afirmație atribuită fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, transmisă verbal familiei copilului: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această poziționare, conform relatărilor, a fost exprimată după luni de sesizări scrise și poate fi interpretată editorial ca un mesaj de descurajare a continuării demersurilor, orientat mai degrabă spre considerente contractuale decât spre protecția copilului. Până la data publicării, instituția nu a oferit un punct de vedere oficial privind acest episod.

Confidențialitatea și consecințele încălcării acesteia

Familia a transmis în mod repetat solicitări scrise privind respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra riscului expunerii copilului. Totuși, conform relatărilor, aceste solicitări nu au fost oficial asumate, iar informațiile au ajuns în circuitul intern al școlii, ceea ce ar fi generat presiuni psihologice asupra elevului, inclusiv interpelări publice în clasă referitoare la sesizările transmise. Specialiștii consultanți consideră că această situație poate constitui o formă de presiune instituțională.

Reacția întârziată a conducerii și contextul juridic

Intervenția fondatoarei Fabiola Hosu a fost semnalată abia după peste opt luni de la începutul sesizărilor scrise, concomitent cu implicarea unei echipe de avocați și transmiterea unor notificări cu caracter juridic. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină reacția instituțională și sugerează că protecția copilului a devenit o prioritate doar în contextul presiunilor legale.

Minimalizarea fenomenului în comunicarea oficială

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email către părinții elevilor în care a redus situațiile semnalate la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările scrise și documentate, ridicând semne de întrebare privind recunoașterea reală și gestionarea bullyingului de către instituție.

Contactele ulterioare și potențiale probleme de reputație

Ulterior retragerii copiilor de la școală, părinții au raportat posibile contacte telefonice informale către alte instituții de învățământ, în care copiii ar fi fost descriși negativ, cu referiri la presupuse probleme de comportament. Redacția solicită clarificări publice din partea celor implicați, subliniind gravitatea acestor informații în ceea ce privește dreptul la educație și confidențialitatea.

• Sesizări scrise și documentate pe o perioadă de peste opt luni;
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor documentate;
• Stigmatizarea medicală ca formă de bullying agravat;
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Încălcări ale confidențialității și efecte psihologice asupra copilului;
• Reacție întârziată a conducerii, declanșată de presiuni juridice;
• Minimalizarea fenomenului în comunicările oficiale;
• Posibile repercusiuni asupra reputației copiilor în alte instituții.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera pune în evidență un posibil eșec al instituției de a asigura un mediu educațional sigur și protectiv, în condițiile în care sesizările privind bullyingul și stigmatizarea medicală au fost tratate predominant informal, fără documentație oficială și măsuri concrete. Declarația atribuită fondatoarei, precum și lipsa reacțiilor scrise, indică o cultură organizațională orientată spre evitarea conflictului, în detrimentul protecției copilului.

În absența unor clarificări și măsuri asumate oficial, rămân întrebări fundamentale privind mecanismele reale prin care Questfield Pipera gestionează situațiile de bullying și protejează elevii. Această investigație evidențiază necesitatea unei transparențe sporite și a unui angajament instituțional clar pentru prevenirea și combaterea abuzurilor psihologice în mediul școlar.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro